Iliescu – un produs politic cu valabilitate expirată

21 Septembrie 2004

Întreaga mass-medie din ţară şi numeroase agenţii de presă internaţionale au semnalat, recent, nu numai ostilitatea făţişă arătată lui Ion Iliescu, preşedintele României, la Montreal, cu prilejul festivităţilor de dezvelire a statuii Poetului Naţional Mihai Eminescu. Numeroşi români alfaţi la faţa locului au huiduit minute în şir pe acest ultim reprezentant al stalinismului din Europa, care, după cum se vede, nu este dezavuat şi contestat numai în ţară, ci şi cu prilajul numeroaselor sale deplasări nejustificate peste hotare.

Personal, nu agreez nici un fel de formă de agresivitate şi, de aceea, nu mă bucură lovirea lui Ion Iliescu de către emigrantul român Cristian Păvălucă. Ţin, însă, să-i felicit pe toţi protestatarii din Piaţa României din Montreal care au spus un „Nu” hotărât prezenţei acolo a politrucului kominternist. Este tot mai evident – şi acest lucru ar trebui să-l conştientizeze şi reprezentanţii PSD – că Ion Iliescu este un produs politic cu valabilitate expirată. Mai mult decât atât, apreciez că Ion Iliescu ar trebui să dea dovadă de demnitate şi să-şi prezinte demisia din funcţia de şef al Statului Român. Din câte cunosc, nici un alt conducători al României nu a ajuns în asemenea situaţii umilitoare şi jenante, cu toate că nu este pentru prima dată când emigranţii români din diverse ţări ale lumii au dezavuat politica de la Bucureşti şi pe reprezentanţii Puterii.

Ca secretar al Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, mă simt personal insultat de faptul că poporul român este reprezentat peste hotare de o asemenea persoană, fluierată şi huiduită la o manifestare, care ar fi trebuit să fie şi să rămână un omagiu adus marelui nostru Poet Naţional, culturii române şi să constituie un moment deosebit de important în cronica relaţiilor româno-canadiene.


Renaşterea neorevizionismului, neoanexionismului şi neohorthysmului unguresc

7 Septembrie 2004

În perioada 11-17 august a.c., la Kismaros, staţiune situată la circa 50 km de Budapesta, s-a desfăşurat cea de a VI-a ediţie a taberei intitulată Magyar Sziget (Insula maghiară), în realitate o acţiune neorevizionistă, neoanexionistă şi neohorthystă. În programul acesteia au fost înscrise conferinţe şi prelegeri care au încercat să demonstreze nedreptatea pe care ar fi suferit-o poporul maghiar în urma Tratatului de pace de la Trianon din 4 iunie 1920. Organizatorul manifestării a fost Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate, nume care ilustrează structura administrativ-teritorială a Ungariei Mari.

Pe durata desfăşurării taberei au fost scandate sloganuri ca „Să piară Trianonul!”, „Dreptate pentru Ungaria!” „Nu, nu, niciodată!”, „Sunt maghiar, nu turist!”. Fiecare participant a purtat tricouri albe sau negre pe care era imprimată una din lozincile de mai sus. Pretutindeni în tabără au fluturat steagurile Ungariei Mari şi cele ale armatei regale maghiare din perioada dualistă. Atmosfera ce a domnit în tabără a fost, mai degrabă, specifică regimului de teroare din timpul domniei lui Horthy, şi nu epocii în care Ungaria tocmai a devenit membră a NATO şi U.E.

Prin tabără au trecut circa 5.000 de participanţi, dintre care 600 au stat constant acolo.

În cadrul conferinţelor au luat cuvântul Fur Lajos, fost ministru al Apărării în perioada 1990-1992, Borbely Imre, fost deputat UDMR, Patrubany Nicolae (Miklos) din Cluj-Napoca, reprezentanţi ai Partidului Liber-Democrat, condus de David Ibolya, fost ministru al Justiţiei în Guvernul Orban, ai Partidului Agricultorilor, condus de ultranaţionalistul Csurka.

De la data desfăşurării acestei manifestări fasciste şi antisemite, autorităţile de stat ale României nu au avut nici o reacţie, deşi la Kismaros s-au proferat ameninţări la adresa integrităţii naţional statale româneşti, inclusiv de cetăţenii români de origine maghiară prezenţi acolo.

Având în vedere această tăcere inexplicabilă, ca şi frecventele atacuri îndreptate cu acest prilej împotriva României, în calitate de deputat de Cluj şi secretar al Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, am adresat o întrebare pe această temă ministrului de externe, domnul Mircea Dan Geoană solicitându-i:

  1. Să ceară explicaţii Ministerului de Externe al Ungariei în legătură cu această acţiune neorevizionistă, neoanexionistă, antiromânească şi antisemită.
  2. Să informeze organismele internaţionale, inclusiv Uniunea Europeană, în legătură cu organizarea şi desfăşurarea într-un stat membru NATO şi UE a unor acţiuni îndreptate împotriva statelor vecine, care pun în pericol siguranţa şi liniştea cetăţenilor acestor ţări.
  3. Să ceară Guvernului ungar interzicerea pe viitor a unor asemenea manifestări, scoaterea în afara legii a Mişcării Tinerilor din cele 64 de Comitate şi sancţionarea participanţilor la această „tabără”.

De asemenea, am solicitat domnului Marian Florian Săniuţă, ministru al Administraţiei şi Internelor:

  1. Să acţioneze pentru scoaterea în afara legii a filialelor din România ale Mişcării Tinerilor din cele 64 de comitate, mişcare neorevizionistă, neoanexionistă şi neohorthystă, dar şi vădit antisemită, şi sancţionarea, conform legii, a promotorilor acesteia.
  2. Să identifice toate persoanele, cetăţeni români, care au participat la tabăra din Staţiunea Kismaros şi să demareze acţiunile legale pentru deferirea lor în justiţie pentru asociere în vederea comiterii de infracţiuni îndreptate împotriva statului român, a integrităţii şi suveranităţii sale, a liniştii şi siguranţei locuitorilor din Ardeal.
  3. Să interzică organizarea şi desfăşurarea pe teritoriul României a absolut orice fel de acţiuni cu caracter fascist, anexionist şi revizionist.
  4. Să aducă la cunoştinţa opiniei publice poziţia M.A.I. faţă de această nouă acţiune ostilă României găzduită de Ungaria, tolerată de autorităţile acestui stat.

În acelaşi timp, consider că ar fi fost de datoria procurorului general al României, domnul Ilie Botoş, să se autosesizeze şi să dispună începerea urmăririi penale pentru trimiterea în justiţie a acelor cetăţeni români de origine maghiară care au participat la o astfel de manifestare fascistă şi antisemită, îndreptată împotriva României şi locuitorilor Ardealului.