Puterea distruge Munţii Apuseni

16 Noiembrie 2004

Aş dori să mă refer la situaţia social-economică a Apusenilor. Potrivit datelor statistice oficiale, cel puţin în judeţul Cluj, localităţile din z ona Munţilor Apuseni oferă cel mai redus nivel de trai. Tot aici, potrivit aceloraşi surse, situaţia şomerilor a atins cote alarmante, în unele localităţi depăşind 40-45% din totalul populaţiei active.

În ultimii 15 ani, guvernanţii au uitat că şi în Apuseni locuiesc oameni. Că şi aici se plătesc taxe şi impozite. Că şi moţii sau mocanii aşteaptă binefacerile Revoluţiei din decembrie 1989.

Cu siguranţă că aparatul de diversiune şi propagandă al actualei Puteri sau cel al Guvernării CDR, inclusiv al PNL şi PD, este pregătit să conteste aceste adevăruri dureroase. Dar, din fericire, nu poate ascunde la nesfârşit realitatea. adică nu poate trece cu vederea faptul că foarte multe exploatări miniere din Apuseni fie că au fost închise complet, fie că şi-au redus activitatea, aruncând pe drumuri zeci de mii de persoane. La fel, puţinele societăţi comerciale ce mai funcţionau la începutul anilor ’90 ai secolului trecut au fost privatizate fraudulos şi, treptat, au dispărut, lăsând şi ele pe drumuri alţi zeci de mii de foşti angajaţi.

În localităţile din Apuseni, valoarea investiţiilor făcute după 1990 este cea mai mică din întreaga ţară, în comparaţie cu celelalte zone ale României. Prin taxe şi impozite, dar şi prin afaceri oneroase, Puterea, atât cea a PSD, cât şi cea reprezentată de PNL-PD, a încercat să secătuiască avuţiile Apusenilor. Cu implicarea directă a actualilor baroni ai PSD sau a talibanilor PNL-PD, are loc, de câţiva ani, fără nici un fel de măsuri din partea factorilor responsabili, tăierea sălbatică a pădurilor, exploatarea iraţională a masei lemnoase. Rămân în urmă suprafeţe uriaşe defrişate complet, fapt ce are implicaţii nu doar ecologice, dar şi în privinţa eroziunii solului. Din acest punct de vedere, judeţul Cluj, în zona montană, înregistrează cea mai gravă eroziune a solului.

La fel de gravă este şi lipsa de răspundere a Guvernelor CDR, respectiv PSD-UDMR şi în ceea ce priveşte exploatarea resurselor argintifere şi aurifere. Cazul Roşia Montană şi afacerile murdare de care nu sunt străine guvernele menţionate a făcut înconjurul lumii, stârnind proteste vehemente. Comisioanele şi „sponsorizările” de milioane de dolari obţinute de Putere permit, însă, unor afacerişti dubioşi continuarea unui proiect care va face poporul român mai sărac şi va transforma Apusenii într-o zonă cu aspect selenar, distrugând flora, fauna şi dovezile etnogenezei noastre.

În cei patru ani de mandat ca deputat de Cluj, eu însumi originar din Apuseni, am fost permanent în contact cu locuitorii comunelor şi satelor din zona de munte. În felul acesta, îmi sunt cunoscute toate nevoile şi neajunsurile lor. Am constatat personal starea jalnică a drumurilor, dar şi faptul că în perioada de toamnă-iarnă multe aşezări moţeşti rămân izolate în voia sorţii. Oricum, datorită lipsei cvasi-generalizate a mijloacelor de transport, deşi la mică distanţă de centre urbane ca Huedinul, Turda sau Cluj-Napoca, moţii se deplasează cu foarte mare dificultate. Starea deplorabilă a drumurilor, corupţia şi birocraţia de nestăpânit nu încurajează nici investitorii particulari. Este inimaginabil de greu până şi salvărilor, maşinilor pompierilor sau ale poliţiei să pătrunde în unele din satele şi cătunele zonei montane.

Cu foarte puţine excepţii, aici lipsesc marea majoritate a utilităţilor care pot asigura un trai decent. Mă refer, în primul rând, la alimentarea cu apă şi canalizare, că despre gaz metan nici nu poate fi vorba. Mai există, numai în judeţul Cluj, peste 1000 de gospodării neelectrificate, din care circa 60% sunt situate în Apuseni. După 1990, s-a trecut la extinderea telefoniei, dar, în general, doar satele reşedinţă de comună beneficiază de telefoane. Ele lipsesc cu desăvârşire în majortatea satelor sau cătunelor componente.

Un alt neajuns major priveşte asistenţa medicală. Numărul cadrelor medicale şi al medicilor specialişti este în continuă scădere, medicii de familie se confruntă, la rândul lor, cu mari greutăţi, autorităţile locale rămânând surde faţă de nevoia de a asigura spaţii adecvate desfăşurării activităţii, lipsesc aproape cu desăvârşire cabinetele stomatologice, dar şi farmaciile sau punctele farmaceutice.

Nici şcoala nu se află într-o situaţie mai bună. Peste 35-40% din şcolile din apuseni funcţionează fără autorizaţie din partea forurilor competente. Acest fapt se datorează condiţiilor improprii în care îşi desfăşoară activitatea, dotărilor făcute pe la începutul anilor ’50 ai secolului trecut, dificultăţilor cu care se confruntă cadrele didactice etc. Ca urmare a comasării unor unităţi de învăţământ, sute de copii de moţ se deplasează, cel mai adesea pe jos, la mulţi kilometri distanţă. Nici autorităţile judeţene, nici Ministerul Educaţiei şi Cercetării n-au reuşit, în ultimii patru ani, să asigure mijloacele necesare pentru transportul elevilor. În timpul sezonului rece, aceştia se confruntă şi cu riscul de a fi atacaţi şi sfâşiaţi de fiarele pădurii.

Actualul preşedinte al României a recunoscut că în ţară persistă sărăcia. Dar nicăieri ea nu este mai lucie, mai hidoasă şi mai prezentă ca în Apuseni. Sunt mii de persoane, cel puţin în judeţul Cluj, pentru care este o problemă majoră cumpărarea unei bucăţi de pâine. Aici a redevenit o realitate sintagma: „Munţii noştri aur poartă/ Noi cerşim din poartă-n poartă”. Implicit, el a confirmat eşecul guvernelor postdecembriste, inclusiv al celor pesediste.

Constatând starea dezastruoasă, procentul ridicat al şomajului, absenţa unui program coerent pentru dezvoltarea acestei zone, valorificarea resurselor şi potenţialului său, am avut mai multe propuneri legislative. Astfel, în anul 2001 am promovat Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Dezvoltare Economico-Socială şi de Reconversie Profesională a Zonelor din Munţii Apuseni. Această propunere, neînsuşită, din păcate, de Guvern, viza măsuri unitare pentru întreaga zonă a Apusenilor şi asigura posibilitatea soluţionării crizei economice şi ridicarea nivelului de trai al moţilor. În anul 2002, am propus o nouă iniţiativă, devenită Legea nr. 229/2002, privind modificarea şi completarea Legii nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni.

De asemenea, răspunzând solicitărilor locuitorilor din Roşia Montană, am cerut Grupului parlamentar al PRM din Camera Deputaţilor să iniţieze Moţiunea simplă Roşia Montană, iar ulterior am susţinut toate măsurile şi iniţiativele legislative legate de acest proiect.

Tot pe linie parlamentară, am susţinut, prin întrebări, interpelări şi declaraţii politice, restituirea, conform legii, a terenurilor şi pădurilor pentru locuitorii din Apuseni, precum şi pentru composesoratele din zonă. Nu în ultimul rând, am sprijinit sute de moţi din judeţul Cluj pentru rezolvarea unor probleme sociale şi economice, pensii, ajutoare sociale, obţinerea de drepturi ca refugiaţi şi condamnaţi politici etc.

Pe durata actualului mandat, am distribuit unor unităţi şcolare, medicale şi instituţii de cultură ajutoare materiale în valoare de 11 miliarde de lei. În cadrul acestora, am donat şi şcolilor din z ona de munte mobilier şcolar, aparatură pentru laboratoare de fizică şi chimie, peste 50 de calculatoare, cărţi, inclusiv cărţi de premii pentru cei mai merituoşi copii de moţi.

În cazul alegerii mele ca deputat de Cluj îmi voi continua şi intensifica eforturile în viitorul mandat pentru a contribui la ameliorarea traiului moţilor, pentru a readuce la viaţă această zonă importantă a ţării.

Votând candidaţii PRM la Preşedinţia României, Camera Deputaţilor şi Senat, moţii vor avea cine să-i apere şi să le reprezinte cauza. PRM, prin programul său economico-social, poate transforma Munţii Apuseni într-o adevărată Elveţie a bunăstării, a progresului.

Anunțuri