Informare – Vizita oficială în Republica Islamică Iran – 13-18 dec 2003

16 Ianuarie 2009

 INFORMARE

privind vizita oficială în Republica Islamică Iran a delegaţiei Grupului parlamentar de prietenie România-Republica Islamică Iran din Parlamentul României

13 – 18 decembrie 2003

La invitaţia domnului Esmail Jabarzadeh, preşedintele Grupului parlamentar de prietenie Republica Islamică Iran – România din Adunarea Consultativă Islamică a avut loc, în perioada 13 – 18 decembrie 2003, vizita oficială în Republica Islamică Iran a unei delegaţii a Grupului parlamentar de prietenie România – Republica Islamică Iran, din Parlamentul României, condusă de către domnul deputat Dan Brudaşcu, preşedintele Grupului.

Delegaţia română a avut în componenţă trei parlamentari şi un reprezentant al Direcţiei generale pentru relaţii externe şi protocol:

– domnul deputat Dan Brudaşcu, preşedintele Grupului (PRM);

– domnul deputat Eugen Nicolicea, secretarul Grupului (PSD);

– doamna deputat Ion Bozgă, membru al Grupului (PSD);

– doamna Mirela Meiţă, secretarul delegaţiei, expert în cadrul Direcţiei generale pentru relaţii externe şi protocol.

Vizita s-a înscris în contextul dezvoltării relaţiilor tradiţionale de prietenie şi colaborare dintre cele două state. Acest curs pozitiv este demonstrat atât de intensificarea dialogului politic interparlamentar şi interguvernamental bilateral, cât şi de revigorarea schimburilor comerciale şi a cooperării economice reciproc avantajoase. Relansarea raporturilor tradiţionale româno-iraniene a fost favorizată de politica de deschidere şi reforme promovată de preşedintele Khatami, de reluarea creşterii economice susţinute şi avansarea proceselor de tranziţie în România, precum şi de relaţiile pozitive ale celor două ţări cu Uniunea Europeană.

Programul delegaţiei române a inclus întâlniri la nivel parlamentar şi guvernamental, şi a prevăzut activităţi care s-au desfăşurat atăt în Teheran, căt şi în oraşul Shiraz. În program au fost incluse cu întâlniri cu domnul Mehdi Karroubi, preşedintele Adunării Consultative Islamice, cu domnul M. Miramandi, preşedintele Comisiei pentru securitate naţională şi relaţii externe, precum şi cu doamna Rakei, vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură din Adunarea Consultativă Islamică. La nivelul executivului delegaţia parlamentară a avut întâlniri cu domnul Ali Ahani, ministrul adjunct al Afacerilor Externe, cu domnul Navab, ministrul adjunct al Industriei şi Minelor şi cu domnul Mehfard, minisrtul adjunct al Agriculturii.

La întâlnirea cu delegaţiei parlamentare române cu Grupul parlamentar de prietenie Republica Islamică Iran – România, domnul Esmail Jabarzadeh, preşedintele Grupului a apreciat ca semnificativ rolul schimbului de delegaţii în consolidarea relaţiilor bilaterale şi în înbogăţirea cunoştiinţelor dintre cele două state. Grupurile parlamentare au în acest sens un rol foarte important şi s-a subliniat faptul că nu există nici o barieră pentru ca Grupurile să-şi consolideze relaţiile. S-a subliniat că cel de al 6-lea Parlament a votat o serie de legi de importanţă majoră, cum ar fi: Legea investiţiilor străine şi Legea impozitelor, legi care facilitează investiţiile străine. În continuare se acordă o importanţă deosebită dezvoltării sectorului privat şi reducerii controlului guvernului, pentru a veni în sprijinul investiţiilor străine. S-a apreciat că a sosit momentul începerii unor noi proiecte, considerând că “prin poziţia strategică pe care ţara dumneavoastră o are în Europa şi prin poziţia noastră foarte bună în Asia, avem obligaţia să valorificăm acest potenţial oferit. Agricultura a fost apreciată ca unul din domeniile puţin exploatate în relaţiile dintre cele două ţări.

Cât priveşte acuzaţiile aduse Teheranului privind susţinerea terorismului, acestea au fost apreciate ca neavând o bază reală, fiind probabil “preţul plătit pentru independenţă. Teroriştii sunt oameni fără convingeri, educaţie, cultură, religie, iar în tradiţia iraniană a omorî un om înseamnă a omorî toată lumea, a salva un om înseamnă a salva toată lumea”. Au fost salutate  eforturile României pentru integrarea în Uniunea Europeană, dar s-au manifestat temeri privind modificarea taxelor vamale după aderare.

Membrii delegaţiei române şi-au exprimat satisfacţia faţă de realizarea acestei întâlniri, apreciind că diplomaţia parlamentară poate şi trebuie să joace un rol foarte important. S-a mulţumit părţii iraniene pentru susţinerea României în obţinerea calităţii de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU. S-a apreciat activitatea deosebit de intensă a ambasadelor ambelor state şi s-a manifestat dorinţa deschiderii la Cluj a unei filiale a Camerei de Comerţ şi Industrie România – Iran. S-a exprimat speranţa reînnoirii Programului cultural, prin intermediul căruia Filarmonica din Cluj ar putea fi audiată la Teheran. Au fost subliniate eforturile României pentru finalizarea capitolelor de adereare la Uniunea Europeană, şi s-a exprimat speranţa obţinerii sprijinul Iranului pentru participarea României la reconstrucţia Irakului.

Întâlnirea cu domnul Mehdi Karroubi, preşedintele Adunării Consultative Islamice Iran a prilejuit parlamentarilor români ocazia să îşi manifeste satisfacţia pentru revederea la Teheran a preşedintelui Parlamentului iranian şi au transmis mesajul de salut al domnului Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, ca şi speranţa acestuia de a putea onora invitaţia de a vizita Iranul în cursul anului 2004, pentru a continua dialogul fructuos iniţiat la Bucureşti. În cursul întâlnirii s-a amintit de recenta înlâlnire de la Geneva a preşedinţilor României şi Iranului, întâlnire care a exprimat disponibilitatea celor două state de a colabora în interesul păcii şi securităţii.

Preşedintele Parlamentului iranian a salutat vizita la Teheran a Grupului de prietenie din Parlamentul României şi a transmis la răndul său salutul său preşedintelui Valer Dorneanu, subliniind că “este oricând binevenit la Teheran”. Referitor la situaţia economică, s-a apreciat că relaţiile dintre cele două state nu se ridică la nivelul posibilităţilor reale ale economiilor României şi Iranului şi s-a considerat că odată cu aceaste vizite se pot deschide noi căi de colaborare, parlamentarii pot oferi un cadru legislativ adecvat. Pentru o stabilitate a relaţiilor politice, economice şi culturale este necesară dezvoltarea legăturilor în plan regional şi internaţional. S-a subliniat în mod special activitatea intensă a celor două Grupuri de prietenie, considerând că aceste contacte pot deschide noi căi de colaborae în toate domeniile. Relaţiia Iranului cu Uniunea Europeană a fost apreciată ca “excelentă” şi s-a manifestat speranţa ca România să joace rolul unui prieten al Iranului în această structură.

S-a apreciat ca “necesară” consolidarea relaţiilor dintre cele două state în cadrul organizaţiilor internaţionale, deoarece toate sancţiunile internaţionale ar trebui aplicate prin aceste instituţii şi nu ar trebui să se ajungă la  destabilizarea unor regiuni în numele drepturilor omului şi al suspiciunii de activităţi teroriste. Regiunea din care face parte Iranul este o zonă în care stabilitatea este fragilă, de aceea trebuie să existe unitate în lupta împotriva terorismului.

Parlamentarul iranian a subliniat faptul că guvernul Karazi din Afganistan trebuie sprijinit, dar el reprezintă o soluţie numai pănă la adoptarea unei noi Constituţii şi până la alegerile libere, care trebuie să garanteze accesul la luarea deciziilor a tuturor etniilor, fără prezenţa forţelor străine în guvern.

Referitor la situaţia din Irak, a fost salutată arestarea lui Saddam Hussein, apreciindu-se că politica dusă de el a fost cea care a dus la multe conflicte în zonă şi la înfometarea poporului irakian, dar politica privind Irakul nu trebuie să fie cea de ocupare a ţării iar guvernarea trebuie să aparţină  poporului irakian, cu reprezentarea tuturor etniilor 

Palestina a fost apreciată ca o zonă în care conflictul va continua până la crearea unui stat palestinian şi până la întoarcerea refugiaţiilor.

În cadrul întâlnirii cu membrii Comisiei pentru securitate naţională şi politică externă parlamentarii iranieni au apreciat că rolul diplomaţiei parlamentare este în creştere, iar vizita Grupului parlamentar de prietenie România – Republica Islamică Iran reprezintă un pas important în apropierea celor două state. S-a precizat că Iranul se află în plină perioadă de reforme, reforme iniţiate de preşedintele Khatami, care are şi sprijinul actualului Parlament, majoritar reformist. Parlamentul este interesat de promovarea unor legi care să favorizeze societatea civilă, şi să garanteze drepturile fundamentale ale omului. Chiar dacă drumul tranziţiei este lung şi anevoios, el este fără întoarcere. Pe plan extern se acordată o atenţie deosebită ţărilor vecine şi s-a iniţiat o politică de angajare faţă de Uniunea Europeană. A fost reliefat faptul că echipamentele nucleare sunt folosite numai în scopuri paşnice, acesta fiind un drept garantat al oricărei ţări. Partea iraniană a apreciat că acum se pun bazele unei colaborări de perspectivă între cele două state, relaţii reciproc avantajoase, în care să fie folosite la maxim potenţilalele economice şi poziţiile strategice ale celor două state în Europa şi respectiv în Asia.

Afganistanul a fost apreciat ca fiind o ţară cu o accentuată instabilitate, cu un permanent potenţial de criză şi cu o suprafaţa cultivată cu droguri care se extinde din ce în ce mai mult. Soluţia în Afganistan ar fi reprezentată de consolidarea unui guvern de uniune naţională. S-a insistat asupra implicării organizaţiilor internaţionale în problemele refugiaţiilor, în Iran existând 2,5 milioane de refugiaţi afgani şi 2 milioane de refugiaţi irakieni.

S-a apreciat că, deşi Saddam Husein constituia o permanentă ameninţare pentru ţările învecinate, soluţia găsită de americani, cu instituirea  unui guvernator american constituie o greşeală majoră, care se speră a fi remediată cât mai curând, prin alegerea unui guvern irakian, pentru a asigura stabilitatea şi normalizarea situaţiei interne în Irak. Ţările vecine şi comunitatea internaţională trebuie să ajute Irakul până la numirea unui guvernator irakian.

Delegaţia parlamentară română a apreciat cursul ascendent al relaţiilor cu Iranul din ultimii trei ani şi a evidenţiat interesul manifestat de România pentru relaţia cu Iranul, aceasta fiind întârziată doar de priorităţile legate de integrarea în Uniunea Europeană şi aderarea la NATO. A fost subliniat consensul care se manifestă în cadrul partidelor parlamentare în momentul adoptării deciziilor referitoare la politica externă a României. Toate partidele politice parlamentare susţin strategia de politică externă a României. S-a manifestat disponibilitatea României de a sprijini Iranul, atât cât competenţele sale îi permit, în cadrul Uniunii Europene si ca membru nepermanent al Consiliului de Securiate al Naţiunilor Unite. În acelaşi timp Iranul ar putea sprijini România în dorinţa sa de a ajuta la reconstrucţia Irakului, prin influenţa pe care o are în zonă.

La discuţiile avute cu doamna Rakei, vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură a Adunării Consultative a Republicii Islamice Iran, parlamentarul iranian a apreciat întâlnirea cu omologii români, exprimându-şi deschiderea pentru pentru organizarea oricăror manifesări culturale şi pentru promovarea poeziei româneşti în Iran.

Discuţiile au conturat ideea că în actualul mandat au fost adoptate o serie de legi care dau drepturi femeii, femeile sunt reprezentate în Parlament şi au devenit o prezenţă activă în viaţa socială. S-a subliniat faptul că un guvern religios poate asigura drepturile omului, şi fiecare ţară trebuie să aibă dreptul la autodeterminare. Deşi nu există posturi de radio sau TV private, dar există posibilitatăţi de manifestare pentru minorităţile religioase.A fost subliniată intenţia Iranului de a folosi dar energia atomică numai în scopuri paşnice i dorinţa de a  preveni şi elimina actele teroriste.

Parlamentarii români au apreciat politica de promovare a culturii iraniene, în special promovarea conceptului de “dialog între civilizaţii” iniţiat de preşedintele Khatami. S-a subliniat interesul pentru cultura şi limba iraniană din mediul academic şi universitar românesc, acesta putând constitui un punct de plecare idntificarea unor noi oportunităţi de schimburi culturale, de a determina evenimente care să fie construite în interes reciproc. Este necesară de asemenea prelungirea Programului cultural, pentru asigurarea unei baze legale a acestor schimburi. A fost menţionat faptul că România este ţara cu cele mai multe posturi de radio private din Europa, acestea constituind o contribuţie importantă la democraţie. Ambasadorul român, Niculae Stan si-a manifestat dorinţa de a organiza o gală a filmului românesc în Iran şi de a avea burse complete pentru studenţii români.

În cadrul întlnirii cu domnul Ali Azahani, ministrul adjunct de externe, acesta a apreciat vizita în Iran a Grupului de prietenie, ca având caracter simbolic, accentuând că există potenţial pentru dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor bilaterale şi a apreciat ca regretabilă scăderea schimburilor comerciale. A fost menţionată ca „regretabilă” percepţia internaţională a situaţiei femeii în Iran, deşi în ultimii ani femeile obţinut multe drepturi. Legislaţia privind drepturile femeii s-a schimbat şi toate aceste acuzaţii dovedesc necunoaşterea tradiţiilor şi a culturii iraniene. În calitatea sa de responsabil al negocierilor cu Uniunea Europeană, diplomatul iranian, a subliniat că Iranul este un un partener de excepţie pentru Uniunea Europeană, fiind „cel mai independent stat din zonă”. Deşi regiunea este plină de conflicte, Iranul a ales o politică de destindere şi stabilitate şi este angajat irevesribil pe drumul dificil al democraţiei.

Parlamentarii români au apreciat politica complexă şi profundă a Iranului în politica externă şi au salutat disponibilitatea acestuia pentru reconstrucţia Irakului. S-a menţionat şi cursul ascendent al relaţiilor României cu Iranul, cât şi speranţa într-o dezvoltare şi adâncire a legăturilor celor două state.

La Ministerul Minelor, în cadrul discuţiilor avute cu domnul Navab, ministrul adjunct iranian, acesta a apreciat că din punct de vedere politic nu există nici un impediment în dezvoltarea relaţiilor economice dintre cele două state, dar, cu toate acestea, relaţiile economice nu se dezvoltă pe măsura celor politice. Unul din mijloacele de dezvoltare a relaţiilor economice este investiţia,  în acest sens există proiecte industriale de interes comun cum ar fi domeniul energetic. În Iran economia tinde spre reducerea implicării guvernului în economie, existând o mai mare posibilitate pentru contactarea unor parteneri externi. Se aşteaptă creşteri dezvoltări semnificative în schimburile comerciale şi s-a insistat asupra iniţierii unor proiecte de anvergură. A fost amintită conducta de gaze Iran-România-Europa, ca proiect intercontinental şi interstatal. Ca rezultat al activităţii fructuoase a Comisiei Mixte şi eforturilor depuse de guvernele ambelor state, există un portofoliu bogat de proiecte în curs de negociere.  Concretizarea a numai o parte din aceste proiecte economice importante ar asigura o relansare substanţială a cooperării economice, atât în domeniul infrastructurii energetice şi transporturi, cât şi în sectorul industriilor metalurgice, materialelor de construcţii, chimice şi petrochimice, extracţiei petrolului şi gazelor naturale.

Partea română a subliniat că în România existând un sector privat destul de bine dezvoltat, considerându-se că pot fi identificate complementarităţi efective între cele două economii naţionale, într-o serie de sectoare industriale. România doreşte o mai mare angajare economică, o mai bună cooperare între camerele de Comerţ şi Industrii. Domnul Niculae Stan, ambasadorul României la Therean, a amintit ca posibile domenii de cooperare: domeniul energetic, de utilaj petrolier, construcţia de vagoane pentru călători.

La Ministerul Agriculturii delegaţia română a fost primită de domnul  Mefard, ministru adjunct al Agriculturii şi de un grup de experţi. După o prezentare succintă a agriculturii iraniene şi a celui de al treilea plan cincinal, al cărui nume este reforma structurală, oficialii Ministerului Agriculturii au amintit de tractorul românesc prezent pe piaţa iraniană până acum câţiva, ca având recomandări excelente, cu costuri de  întreţinere foarte mici şi o fiabilitate foarte bună. A fost subliniat interesul pe care Iranul îl are încă faţă de acest tip de tractor pentru cele 18 milioane de ha suprafaţă agricolă. În cadrul convorbirilor au fost prezentate principalele proiecte care se desfăşoară prin Ministerul Agriculturii: unificarea terenurilor agricole, dezvoltarea sistemelor de mecanizare, dezvoltarea industriei prelucrătoare folosirea la maxim a apei,. Pentru unificarea terenurilor agricole se folosesc două mecanisme:  formarea cooperativelor de producţie şi crearea de societăţi comerciale pe acţiuni – ţăranul oferă pământ şi pimeşte acţiuni –  dar ţăranii iranieni nu au încredere în acest sistem, nu ştiu ce să facă cu acţiunile. De asemenea a fost subliniată importanţa schimbului de experţi între cele două ministere pentro o mai bună cunoaştere reciprocă a sectoarelor agronomice.

Parlamentarii români au subliniat faptul că în această perioadă, în România se încearcă trecerea de la agricultura de subzistenţă la o agricultură competitivă, care să pună în valoare iniţiativa privată. A fost relevată importanţa satbilirii unui cadru legislativ adecvat pentru dezvoltarea unei agriculturi competitive în contextul negocierilor pentru integrarea în Uniunea Europeană, unde capitolul de negocieri pentru agricultură este foarte dur. Domnul ambasador Niculae Stan a propus stabilirea unor domenii concrete pentru schimburile de experţi şi comerciale şi dinamizarea proiectelor existente. 

 Concluzii:

Constituind un moment important în relaţiile dintre România şi Republica Islamică Iran, vizita la Teheran a delegaţiei Grupului parlamentar de prietenie România – Republica Islamică Iran din Parlamentul României s-a remarcat prin substanţa discuţiilor şi abordarea unor probleme de interes pentru ambele părţi. Caracterizându-se prin pragmatism şi deschidere reală manifestate de ambele părţi, vizita a oferit prilejul pentru conturarea unor proiecte în diferite domenii. În acelaşi timp s-a accentuat rolul Grupurilor de prietenie în dezvoltarea relaţiilor de colaborare dintre cele două ţări şi a fost subliniat faptul că în decursul ultimilor trei ani, repaţiile parlamentare bilaterale au avut un curs ascendent. A fost relevată importanţa continuării şi accentuării relaţiilor în spiritul şi deschiderea ce le sunt astăzi caracteristice. Prin multitudinea întrevederilor avute, vizita a ocazionat un interesant schimb de idei şi opinii în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea Parlamentelor celor două ţări şi optimizarea activităţii legislative, reiterându-se dorinţa de amplificare a relaţiilor parlamentare bilaterale şi de extindere şi aprofundare a relaţiilor economice şi culturale dintre cele două state.

S-a remarcat sprijinul deosebit de care a beneficiat delegaţia română, pe tot parcursul vizitei, din partea domnului ambasador Niculae Stan şi al colaboratorilor săi, care s-au implicat cu profesionalism în pregătirea şi asigurarea bunei desfăşurări a întâlnirilor.

Dan Brudaşcu,
Preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie România – Republica Islamică Iran
Secretar al Comisiei pentru politică externă

Red: Mirela Meiţă, expert
Direcţia generală pentru relaţii externe şi protocol

Anunțuri